Contribuțiile la asigurările sociale de sănătate (CASS) și la asigurările sociale (CAS) pentru salariații part time sunt datorate, începând de la 1 august 2017, la nivelul salariului minim brut pe economie, potrivit unui act normativ în vigoare de azi. Practic, vorbim de costuri suplimentare pentru angajatori, însă nu și pentru salariații cu pricina, pentru că majorarea nu afectează cota lor din contribuțiile obligatorii.

Ca să descurajeze angajatorii care încheie contracte de muncă cu normă parțială special pentru a plăti la stat taxe mai mici, Guvernul a adoptat luna trecută un act normativ care introduce o sumă minimă pentru CAS și CASS. Ordonanța Guvernului nr. 4/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal intră în vigoare azi și prevede că, pentru contractele part time, angajatorii datorează la stat CAS și CASS la nivelul salariului minim brut (1.450 lei), iar nu proporțional cu salariul efectiv.

Deși în vigoare de azi, contribuțiile majorate se plătesc efectiv din septembrie 2017, pentru că atunci se declară veniturile lunii august. Majorarea se aplică însă strict la partea din contribuții care-i revine angajatorului, iar nu la partea pe care o datorează salariatul. Mai exact, la CASS, angajatorul datorează 5,2%, iar salariatul datorează 5,5% (ca procente din salariul brut). Cât despre CAS, ea diferă în funcție de condițiile de muncă ale salariaților.

Contribuțiile majorate sunt datorate inclusiv pentru salariații cu plata în acord. Plata în acord se face atunci când este vorba de achitarea drepturilor salariale în funcție de activitatea prestată efectiv. “Indiferent dacă vorbim de o plată în acord sau nu, în lipsa unor exceptări specifice, angajatorii care achită remunerații brute sub nivelul de 1.450 de lei pe angajat pe lună sunt obligați să considere baza pentru CAS și CASS la nivelul salariului minim”.

Totuși, nu toți angajatorii vor avea de plătit contribuțiile majorate. OG 4/2017 stabilește că sunt scutiți de la plata majorată cei care au angajați în următoarele situații (limitativ prevăzute de ordonanță):

• realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată a acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară (în forma lansată în dezbatere publică a ordonanței, excepția era condiționată de existența, pe lângă contractul cu normă parțială, a unui contract cu normă întreagă);
• sunt elevi sau studenți, cu vârsta de până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
• sunt ucenici în vârstă de până la 18 de ani;
• sunt persoane cu dizabilități cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra sub opt ore pe zi;
• sunt pensionari pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu orice altă pensie stabilită într-un sistem de pensii neintegrat sistemului public de pensii.

Ca să demonstreze că au dreptul să beneficieze de aceste scutiri, angajatorii vor trebui să aducă documente justificative organelor fiscale – documente pe care le vor cere salariaților respectivi.