Conform Codului Muncii
Art. 148 . [programarea concediului de odihna ]
(1) Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.
(2) Prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munca.
(3) Prin programare individuala se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni.
(4) In cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) si (3) salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia.
(5) In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.
Puteti folosi link-ul alaturat pentru a descarca modelul de decizie: Decizie programare concedii de odihna
Nu uitati de cererile de CO in momentul in care angajatorul care trebuiesc intocmite anterior intrarii in CO.
Un model puteti descarca folosind link-ul alaturat: Model cerere CO

La 7 august 2017 a intrat în vigoare o prevedere de legislația muncii ce le impune angajatorilor să țină evidențe mult mai detaliate pentru timpul de lucru al salariaților.

Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru. – Conform codului muncii.

Forma în care se ține evidența pot fi diverse. Important este să reiasă, pentru fiecare zi de lucru, pentru fiecare salariat, ora de început și ora de final ale programului de lucru. Angajatorul e liber să se folosească de una din următoarele variante:
a) condica de prezenta;
b) pontaj manual/automat
c) foaie colectiva de prezenta.

Este salariatul obligat să o semneze? La această întrebare, inspectorul general de stat al Inspecției Muncii, Dantes Nicolae Bratu, a spus că angajatorul e liber să stabilească dacă angajații au sau nu obligația de semna evidențele zilnice de lucru.

Acesta a subliniat că în Cod nu se precizează dacă evidența trebuie să poarte semnăturile salariaților aflați la lucru. “În acest context, rămâne la latitudinea angajatorului să stabilească dacă angajații au obligația de a semna sau nu documentele de evidență a orelor de muncă prestate zilnic”, potrivit acestuia.

Model de condica de prezenta

Incetarea contractului individual de munca in perioada de proba art.31 al.3-Codul Muncii

Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca pe durata nedeterminata se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere.

Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.

Salariatul incadrat cu contract individual de munca pe durata determinata poate fi supus unei perioade de proba, care nu va depasi:

a) 5 zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca mai mica de 3 luni;

b) 15 zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca cuprinsa intre 3 si 6 luni;

c) 30 de zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca mai mare de 6 luni;

d) 45 de zile lucratoare in cazul salariatilor incadrati in functii de conducere, pentru o durata a contractului individual de munca mai mare de 6 luni.

Perioada de proba se stabileste la incheierea contractului individual de munca, angajatul fiind informat cu privire la durata acesteia conform art.17 al.1-4 din Codul Muncii.

De mentionat este faptul ca, pe durata perioadei de proba salariatul beneficiaza de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca.

Pe durata executarii unui contract individual de munca nu poate fi stabilita decat o singura perioada de proba.

Prin exceptie, salariatul poate fi supus la o noua perioada de proba in situatia in care acesta debuteaza la acelasi angajator intr-o noua functie sau profesie ori urmeaza sa presteze activitatea intr-un loc de munca cu conditii grele, vatamatoare sau periculoase.

Perioada de proba constituie vechime in munca.

Perioada in care se pot face angajari succesive de proba ale mai multor persoane pentru acelasi post este de maximum 12 luni.

Articolul 31 al.3 din Codul Muncii mentioneaza ca pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia. Asftfel angajatorul poate sa inceteze colaborare cu un angajat in cursul perioadei de proba fara a fi necesara motivarea deciziei. Totodata si angajatul poate notifica angajatorul cu privire la decizia acestuia de incetare a contractului de munca, nefiind necesare motivari legate de decizia luata.

Decizie incetare acordul partilor prin articolul 55, litera b, conform Codului muncii.

Incetarea contractului de munca cu acordul partilor se realizeaza prin articolul 55, litera b, conform Codului muncii.

Decizia de incetare este necesara atat pentru angajat, cat si pentru angajator.

Solicitarea de incetare a contractului de munca prin acordul partilor poate fi initiata atat de salariat, cat si de angajator.

In practica, de cele mai multe ori salariatul este cel care inainteaza o cerere adresata angajatorului prin care specifica incetarea contractului la o anumita data.

Prin acordul partilor, contractul individual de munca poate inceta la o data convenita de ambele parti, cu sau fara perioada de preaviz.

expert contabil Bacau, Contabil Bacau

Descarca document

Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu“, conform art. 10 din Codul muncii.

Contractul individual de munca este rezultatul acordului de vointa dintre cele doua parti intre care se incheie actul − angajator si salariat. Odata ce aceste doua parti negociaza si ajung la un acord, incheie contractul de munca.

Contractul individual de munca nu seamana cu celelalte contracte, deoarece prevederile legale sunt foarte restrictive. Partile nu pot negocia orice si nu pot cuprinde in contractul incheiat orice clauze. Intotdeauna, la negocierea unui contract, trebuie sa se tina seama de dispozitiile legislative in vigoare.

Descarca document

Contractul de comodat sau împrumutul de folosinţă al unei locuinţe sau a altui bun imobil este un act prin care o persoană (comodantul) remite gratuit spre folosinţă temporară sau, după caz, permanentă, unei alte persoane (comodatarului) bunul imobil în cauză, cu obligaţia celui din urmă să-l restituie în natură, în individualitatea sa.

Aşadar, prin contractul de comodat se transmite doar folosinţa locuinţei, nu şi proprietatea asupra acesteia.

Contractul de comodat este definit de Art. 2146 al noului Cod civil.

Acte necesare contract comodat sediu social

  • acte de identitate părți;

  • act de proprietate (după caz: contract vânzare-cumparare, proces verbal de predare-primire, sentinţă/decizie civilă definitivă şi irevocabilă, titlu de proprietate, certificat de moştenitor2);
  • pentru persoanele juridice, actele de funcţionare.

Descarca document

Contractul de comodat auto sau împrumutul de folosinţă al unei maşini este un contract prin care o persoană, numită comodant, remite gratuit, spre folosinţă temporară sau, după caz, permanentă, unei alte persoane, numită comodatar, automobilul respectiv, cu obligaţia celei din urmă sa-l restituie în natură, în individualitatea sa.

Prin contractul de comodat nu se transmite proprietatea autoturismului, ci doar folosinţa acestuia.

Contractul de comodat este singura posibilitate prin care se poate împrumuta gratuit folosința unui autoturism. În prezent, folosința autoturismului nu mai poate fi cedată prin procură astfel cum se proceda în trecut, înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod Civil.

Împrumutul de folosință este reglementat şi definit de Art. 2146 din Noul Cod Civil.

Acte necesare pentru comodatul auto

  • acte de identitate părți;
  • talonul şi cartea de identitate a maşinii;
  • pentru persoane juridice, act constitutiv, hotărâre AGA;
  • pentru autoturismul deţinut de comodant prin contract de leasing, este necesar şi acordul firmei de leasing cu privire la încheierea contractului de comodat – adresă emisă de societate în acest sens.

Descarca document