O serie de firme care erau exceptate de la obligația declarării beneficiarului real al activității trebuie din nou să depună această declarație la Registrul Comerțului, reamintește vineri o firmă de avocați.

Declaraţia anuală se depune la oficiul registrului comerţului în care este înmatriculată firma în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale.

Dacă intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declaraţia se depune în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.

“În contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, în vederea evitării aglomerării ghișeelor, recomandăm ca transmiterea cererilor de depunere a declarațiilor privind beneficiarii reali să se facă prin mijloacele electronice (portalul de servicii al ONRC /adresele de e-mail ale ORCT) sau prin corespondenţă (poștă/curier)”, spune ONRC.
 
Reamintim că recent a intrat în vigoare Legea 101/2021 pentru aprobarea OUG 111/2020.
Textul legii il puteti consulta aici: legea 101/2021

https://www.onrc.ro/index.php/ro/mentiuni/persoane-juridice/inregistrarea-datelor-din-declaratia-privind-beneficiarul-real

(mai mult…)

O nouă declarație trebuie depusă la Registrul Comerțului!

Societățile riscă să fie radiate,  administratorul poate fi amendat cu 10.000 lei!

Obligatii noi pentru antreprenori.

În data de 18 iulie 2019, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Avand in vedere ca Legea nr. 129/2019 a intrat in vigoare din 21 iulie 2019, termenul de depunere a declaratiei pentru firmele deja infiintate este 21 iulie 2020.

Aceasta lege obligă atat firmele care se înființează cat si pe cele existente să depună o declarație privind beneficiarul real al firmei (indiferent dacă firma sau nu asociați/administratori persoane juridice sau nu).

La finalul legii se prevede un termen de 120 zile pentru înființarea acestor registre la Registrul Comerțului, 

Persoanele juridice (cu excepția regiilor autonome, companiilor și societăților naționale și a societăților deținute integral sau majoritar de stat) vor depune astfel de declarații la înmatriculare, anual sau ori de câte ori intervine o modificare.
Dispozițiile Legii nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte no/rmative (în vigoare de la data de 21 iulie 2019) introduc noțiuni noi, precum beneficiarul real care, în sensul actului normativ, este orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoana fizică în numele căruia/căreia se realizează o tranzacţie, o operaţiune sau o activitate.

Conform dispozițiilor art. 19 alin. (1), (2) și (5) din legea menționată sunt stabilite atribuții noi în sarcina Oficiului Național al Registrului Comerțului, care va organiza un registru central în care se vor înregistra date privind beneficiarii reali ai persoanelor juridice supuse obligaţiei de înmatriculare în registrul comerţului, cu excepţia regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale şi societăţilor deţinute integral sau majoritar de stat.

În acest sens, persoanele juridice menționate mai sus vor depune la înmatriculare, anual, sau ori de câte ori intervine o modificare, o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul Beneficiarilor Reali.

Nerespectarea de către reprezentantul legal al acestor persoane juridice a obligaţiei de depunere a declaraţiei privind datele de identificare ale beneficiarului real constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei. Procesul-verbal de constatare a contravenţiei se comunică oficiului registrului comerţului, în acesta fiind consemnat că nedepunerea declaraţiei atrage dizolvarea societăţii, în condiţiile art. 237 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Cine este beneficiarul real conform legii 129/2019

Conform art. nr. 4 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 129/2019, beneficiarul real este:

persoana sau persoanele fizice care deţin ori controlează în cele din urmă o persoană juridică prin exercitarea dreptului de proprietate, în mod direct sau indirect, asupra unui număr de acţiuni sau de drepturi de vot suficient de mare pentru a-i asigura controlul ori prin participaţia în capitalurile proprii ale persoanei juridice sau prin exercitarea controlului prin alte mijloace, persoana juridică deţinută sau controlată nefiind o persoană juridică înregistrată la registrul comerţului ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi care este supusă unor cerinţe de publicitate în acord cu cele reglementate de legislaţia Uniunii Europene ori cu standarde fixate la nivel internaţional. 
Acest criteriu este considerat a fi îndeplinit în cazul deţinerii a cel puţin 25% din acţiuni plus o acţiune sau participaţia în capitalurile proprii ale persoanei juridice într-un procent de peste 25% .
Declaratia poate fi data la Registrul Comertului cat si la Notar.

Registrul Comertului a emis si un comunicat in acest sens.

Mai jos puteti descarca:

Lege nr 129/2019

Model declaratie

Informare ONRC

Speram sa va fie de folos. 

(mai mult…)

Reamintim faptul că la data de 18 iulie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului care abrogă Legea nr. 656/2002.

Potrivit prevederilor art. 60 (3) din lege, entitățile raportoare sunt obligate să se conformeze tuturor obligațiilor ce le revin, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii, respectiv 21 ianuarie 2020.

Intră sub incidența Legii nr. 129/2019 entitățile prevăzute la art. 5 din Legea nr. 129/2019, respectiv:

a) „instituțiile de credit persoane juridice române și sucursalele instituțiilor de credit persoane juridice străine;
b) instituțiile financiare persoane juridice române și sucursalele instituțiilor financiare persoane juridice străine;
c) administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu și pentru fondurile de pensii private pe care le administrează, cu excepția caselor de pensii ocupaționale profesionale;
d) furnizorii de servicii de jocuri de noroc;
e) auditorii, experții contabili și contabilii autorizați, cenzorii, persoanele care acordă consultanță fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă;
f) notarii publici, avocații, executorii judecătorești și alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistență pentru întocmirea sau perfectarea de operațiuni pentru clienții lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acțiuni sau părți sociale ori elemente ale fondului de comerț, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clienților, operațiuni sau tranzacții care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcționării sau administrării unei societăți; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăți, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum și în cazul în care participă în numele sau pentru clienții lor în orice operațiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile;
g) furnizorii de servicii pentru societăți sau fiducii, alții decât cei prevăzuți la lit. e) și f);
h) agenții imobiliari;
i) alte entități și persoane fizice care comercializează, în calitate de profesioniști, bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între ele.

    (2) Fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (1), agenții și distribuitorii instituțiilor emitente de monedă electronică și instituțiilor de plată, inclusiv cei ai instituțiilor din alte state membre care prestează servicii pe teritoriul României ori punctul central de contact, după caz, respectă obligațiile legale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.

    (3) În aplicarea alin. (2), instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată le impun contractual agenților și distribuitorilor prin care prestează servicii pe teritoriul României conformarea la prevederile din prezenta lege și din reglementările emise în aplicarea acesteia și stabilesc mecanismele de conformare”.

Printre cele mai importante obligații instituite de noul act normativ se numără:

1. Obligația desemnării persoanelor cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019

Conform art. 23 entitățile raportoare au obligația de a desemna una sau mai multe astfel de persoane, cu precizarea naturii și limitelor responsabilităților încredințate, ale căror nume vor fi comunicate Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Sunt exceptate de la desemnare și comunicare persoanele fizice care au calitatea de entitate raportoare, precum și entitățile raportoare prevăzute la art. 5 lit. i).

Persoanele prevăzute la art. 5 lit. i) au obligațiile legale (de raportare numerar, de identificare a clientelei, de întocmire norme și politici interne etc.) cu privire la respectivele operațiuni, fără a desemna o persoană.

Persoanele care nu se regăsesc în lista exhaustivă de la art. 5 din lege nu au nicio obligație referitor la acest domeniu.

Neîndeplinirea obligației de desemnare atrage o amendă de la 25.000 lei la 150.000 lei pentru persoanele fizice, în timp ce pentru persoanele juridice, amenzii de mai sus i se adaugă 10% din veniturile totale raportate la perioada fiscală încheiată, anterioară datei întocmirii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției.

Desemnarea unei persoane în relația cu Oficiul, obligație prevăzută la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, se realizează exclusiv în format electronic, prin accesarea site-ului instituției – rubrica Desemnare persoană și raportare on-line – subrubrica Desemnare persoană și raportare on-line și parcurgerea etapelor în vederea obținerii unui cont în Sistemul Electronic de Transmisie Date (SETD).

Pentru entitățile raportoare care au desemnat una sau mai multe persoane în relația cu Oficiul înaintea intrării în vigoare a Legii nr. 129/2019 sau nu mai au dovada transmiterii documentului privind desemnarea persoanei, se recomandă retransmiterea informațiilor în temeiul Legii nr. 129/2019, exclusiv în format electronic, prin parcurgerea etapelor în vederea obținerii unui cont în Sistemul Electronic de Transmisie Date (SETD).

Obligația prevăzută la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, de desemnare a unei persoane în relația cu Oficiul, trebuie îndeplinită de însăși entitatea căreia îi revine respectiva obligație.

2. Declararea beneficiarului real al persoanelor juridice

Societățile supuse obligației de înregistrare la Registrul Comertului trebuie să depună o declaratie pe proprie răspundere privind beneficiarul real al persoanei juridice. Declarația se depune în 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale sau în 15 zile de la apariția oricărei modificări privind datele de identificare ale beneficiarului real.

Primul termen pentru depunerea acestei declarații este 21 iulie 2020, iar sancțiunea pentru nerespectatea obligației poate ajunge la 10.000 lei și dizolvarea societății.

3. Obligația de raportare către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor
Obligația de raportare a tranzacțiilor suspecte (art. 6);

Obligația de raportare a unor tranzacții care nu prezintă indicatori de suspiciune (art. 7), respectiv:

    • raportarea tranzacțiilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro;
    • raportarea transferurilor externe în și din conturi, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, realizată exclusiv de către instituțiile de credit și instituțiile financiare definite conform legii;
    • raportarea transferurilor de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro, realizată exclusiv de către entitățile prin intermediul cărora se realizează activitatea de remitere de bani.

Raportarea tranzacțiilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, nu exclude și raportarea acestora ca tranzacții suspecte, dacă există indicatori de suspiciune, conform art. 6 din lege.

Raportarea către Oficiu a tranzacțiilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, efectuate de către clienții entităților menționate la art. 5 alin.(1) lit. e) din Legea nr. 129/2019, revine clienților înșiși și nu expertului contabil, contabilului autorizat, care îi acordă consultanță contabilă, fiscală, financiară sau de afaceri.

În situația în care, din verificările realizate cu privire la activitățile clienților proprii, rezultă indicatori de suspiciune conform art. 6 din lege, entitățile menționate la art. 5 alin.(1) lit. e) din Legea nr. 129/2019 au obligația transmiterii unui raport de tranzacții suspecte.

4. Obligația de stabilire a politicilor, normelor interne, mecanismelor de control intern și a procedurilor de administrare a riscurilor de spălare a banilor
Obligații decurgând din procedura raportării (art. 8-9);

Obligația de a aplica măsurile de cunoaștere a clientelei;

Obligații decurgând din utilizarea unor terțe părți (art. 18);

Obligația de a ține evidența documentată a măsurilor luate în vederea identificării beneficiarilor reali (19);

Obligația păstrării documentelor care atestă aplicarea procedurilor de cunoaștere a clientelei (art. 21);

Obligația identificării și evaluării riscurilor (art. 25);

Obligația de a comunica Oficiului datele și informațiile necesare îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege (art. 26).

Concret, trebuie elaborate și puse efectiv în aplicare, de către toate entitătile raportoare prevăzute la art. 5 lit. e), măsuri:
 în materie de cunoaștere a clientelei;

în materie de raportare, păstrare a evidențelor și a tuturor documentelor conform cerințelor din prezenta lege și de furnizare promptă a datelor la solicitarea autorităților competente;

în materie de control intern, evaluare și gestionare a riscurilor, managementul de conformitate și comunicare;

în materie de protecție a personalului propriu implicat în procesul de aplicare a acestor politici, împotriva oricăror amenințări ori acțiuni ostile sau discriminatorii;

de instruire și evaluare periodică a angajaților.

Conform Legii nr. 656/2002, obligația de întocmire a politicilor și normelor în materia prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului revenea organismului de autoreglementare (art 20 alin. 2).  În prezent, toate entitățile raportoare de la art. 5 lit. e) au obligația de a întocmi aceste norme personal, indiferent dacă au sau nu personalitate juridică (art 24 din Legea nr. 129/2019).

Descarca lege 129/2019

Tutorial inregistrare ONPCSB 2020

 

Speram ca am fost de folos

O nouă declarație trebuie depusă la Registrul Comerțului!

Societățile riscă să fie radiate,  administratorul poate fi amendat cu 10.000 lei!

Obligatii noi pentru antreprenori.

În data de 18 iulie 2019, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Aceasta lege obligă atat firmele care se înființează cat si pe cele existente să depună o declarație privind beneficiarul real al firmei (indiferent dacă firma sau nu asociați/administratori persoane juridice sau nu).

La finalul legii se prevede un termen de 120 zile pentru înființarea acestor registre la Registrul Comerțului, 

Persoanele juridice (cu excepția regiilor autonome, companiilor și societăților naționale și a societăților deținute integral sau majoritar de stat) vor depune astfel de declarații la înmatriculare, anual sau ori de câte ori intervine o modificare.
Dispozițiile Legii nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte no/rmative (în vigoare de la data de 21 iulie 2019) introduc noțiuni noi, precum beneficiarul real care, în sensul actului normativ, este orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoana fizică în numele căruia/căreia se realizează o tranzacţie, o operaţiune sau o activitate.

Conform dispozițiilor art. 19 alin. (1), (2) și (5) din legea menționată sunt stabilite atribuții noi în sarcina Oficiului Național al Registrului Comerțului, care va organiza un registru central în care se vor înregistra date privind beneficiarii reali ai persoanelor juridice supuse obligaţiei de înmatriculare în registrul comerţului, cu excepţia regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale şi societăţilor deţinute integral sau majoritar de stat.

În acest sens, persoanele juridice menționate mai sus vor depune la înmatriculare, anual, sau ori de câte ori intervine o modificare, o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul Beneficiarilor Reali.

Nerespectarea de către reprezentantul legal al acestor persoane juridice a obligaţiei de depunere a declaraţiei privind datele de identificare ale beneficiarului real constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei. Procesul-verbal de constatare a contravenţiei se comunică oficiului registrului comerţului, în acesta fiind consemnat că nedepunerea declaraţiei atrage dizolvarea societăţii, în condiţiile art. 237 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Cine este beneficiarul real conform legii 129/2019

Conform art. nr. 4 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 129/2019, beneficiarul real este:

persoana sau persoanele fizice care deţin ori controlează în cele din urmă o persoană juridică prin exercitarea dreptului de proprietate, în mod direct sau indirect, asupra unui număr de acţiuni sau de drepturi de vot suficient de mare pentru a-i asigura controlul ori prin participaţia în capitalurile proprii ale persoanei juridice sau prin exercitarea controlului prin alte mijloace, persoana juridică deţinută sau controlată nefiind o persoană juridică înregistrată la registrul comerţului ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi care este supusă unor cerinţe de publicitate în acord cu cele reglementate de legislaţia Uniunii Europene ori cu standarde fixate la nivel internaţional. 
Acest criteriu este considerat a fi îndeplinit în cazul deţinerii a cel puţin 25% din acţiuni plus o acţiune sau participaţia în capitalurile proprii ale persoanei juridice într-un procent de peste 25% .
Declaratia poate fi data la Registrul Comertului cat si la Notar.

Registrul Comertului a emis si un comunicat in acest sens.

Mai jos puteti descarca:

Lege nr 129/2019
Comunicat ONRC

Speram sa va fie de folos. 

(mai mult…)

CE ESTE GDPR?

La o simpla căutare pe internet, vom găsi multe referiri la un act denumit simplu “GDPR” (General Data Protection Regulation), adoptat de Parlamentul European în aprilie 2016. Spre deosebire de directivele cu care ne-am obișnuit în trecut, Regulamentele Europene nu au nevoie de legi naționale care să transpună prevederile în legislația fiecărui stat UE și intră în vigoare direct, fără nicio formalitate, în toate statele Uniunii Europene.

CÂND INTRA ÎN VIGOARE GDPR?

Potrivit textului său, intrarea în vigoare a fost stabilită pentru 25 mai 2018, la aproximativ doi ani de la publicare, tocmai pentru a permite companiilor să își poată schița și implementa propriul cadru de conformitate la prevederile Regulamentului. Cu alte cuvinte, companiile vor trebui să-și rezolve problemele impuse de GDPR înainte de data de intrare în vigoare, pentru că după această dată riscă sancțiuni importante pentru lipsa de conformitate.

SE APLICĂ GDPR COMPANIEI MELE?

De regula, răspunsul este “DA”. În majoritatea cazurilor, companiile procesează, într-o formă sau alta, date cu caracter personal, fie că realizează această procesare în interes propriu, fie că o realizează în interesul altor companii. Conceptul de date personale este atât de larg, încât este aproape imposibil ca o entitate să nu prelucreze astfel de date. Fie că vorbim despre prelucrarea datelor angajaților, a datelor clienților în scopuri de marketing, sau a datelor sensibile ale unor clienți (date de sănătate, cazier fiscal sau judiciar etc.), toate aceste situații transformă compania într-un subiect al GDPR.

Și mai interesant, trebuie reținut faptul că GDPR se aplică nu doar companiilor cu sediul în Uniunea Europeană, ci și celor cu sediul în alte state ale lumii, în măsura în care ele prelucrează date personale ale unor persoane din Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, daca un retailer mare din spațiul non-UE vinde online și livrează bunuri către persoane din UE, atunci compania respectivă este obligată să respecte condițiile impuse de GDPR.

Regulamentul general privind protecția datelor permite libera circulație a datelor în cadrul pieței unice digitale. Acesta va proteja mai bine viața privată a cetățenilor europeni și va consolida încrederea și securitatea consumatorilor, oferind în același timp noi oportunități pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mai mici.

Orientările reamintesc principalele elemente ale RGPD:

  • Un set unic de norme la nivelul întregului continent, care garantează securitatea juridică pentru întreprinderi și același nivel de protecție a datelor în întreaga UE pentru cetățeni;
  • Se aplică aceleași norme tuturor societăților care oferă servicii în UE,chiar dacă acestea își au sediul în afara UE;
  • Drepturi noi și consolidate pentru cetățeni: dreptul la informare, la acces și dreptul de a fi uitat sunt consolidate. Un nou drept la portabilitatea datelor le permite cetățenilor să își transfere datele de la o societate la alta. Acest lucru le va oferi societăților noi oportunități de afaceri;
  • O mai bună protecție împotriva încălcării securității datelor: o societate care se confruntă cu o încălcare a securității datelor, ceea ce expune persoanele fizice la riscuri, trebuie să notifice acest lucru autorității pentru protecția datelor în termen de 72 de ore;
  • Norme stricte și amenzi disuasive: toate autoritățile pentru protecția datelor vor avea competența de a aplica amenzi de până la 20 de milioane euro sau, în cazul unei societăți, amenzi în valoare de 4% din cifra de afaceri anuală.

Drepturi noi și consolidate pentru persoanele fizice

Protecția conferită de RGPD vizează persoanele fizice, indiferent de cetățenia sau reședința acestora, în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. Așadar, noile reglementări conferă cetățenilor mai multe drepturi, pe care și le pot exercita în mod gratuit față de entitățile care le prelucrează datele – operatorii de date, astfel: dreptul la informare, dreptul de acces la datele personale, dreptul la rectificare și ștergere (dreptul de a fi uitat), dreptul la restricționarea prelucrării, dreptul la portabilitatea datelor, dreptul la opoziție. Aceste drepturi sunt detaliate pe site-ul Autorității Naționale de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal.

Instrument online în sprijinul aplicării Regulamentului la nivel practic

Cunoștințele despre beneficiile și oportunitățile oferite de noile norme nu sunt difuzate în mod egal. În acest context, Executivul de la Bruxelles apreciază că este necesar, în special, să se accelereze acțiunile de sensibilizare și să se sprijine eforturile IMM-urilor în ceea ce privește conformitatea. De aceea, CE a lansat un instrument online sub formă de întrebări și răspunsuri destinate cetățenilor, întreprinderilor, în special IMM-urilor, precum și altor organizații. Acesta vine în sprijinul părților interesate în vederea pregătirii lor pentru aplicarea RGPD și a respectării noilor reguli europene în domeniu. Ghidul online este disponibil pe site-ul Comisiei Europene.

Ghid orientativ de aplicare a Regulamentului General privind Protecția Datelor destinat operatorilor

Pentru a veni în întâmpinarea eforturilor operatorilor de conformare cu noile reguli de prelucrare a datelor personale, pe site-ul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) este publicat, în cadrul secțiunii speciale dedicate RGPD, Ghidul orientativ de aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor destinat operatorilor. Se dorește ca acest document să constituie un instrument util în activitatea tuturor operatorilor, în efortul acestora de pregătire a aplicării Regulamentului (UE) 2016/679.

Firmele mari care nu angajează persoane cu handicap vor da de două ori mai mulți bani la stat, de la 1 septembrie

    • Anumite firme sunt obligate să angajeze un număr de persoane cu handicap, stabilit în funcție de numărul efectiv de angajați din firmă. Dacă nu fac asta, de la 1 septembrie, aceștia vor avea de plătit de două ori mai mulți bani la stat și nu vor mai putea să opteze pentru varianta cumpărării de produse și servicii de la unitățile protejate.
    • Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați, potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Nu e vorba de o chestiune nou introdusă în legislație, ci de una în vigoare de ceva vreme.

  • De la 1 septembrie, acești angajatori care nu se achită de obligația de mai sus vor avea de plătit la stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. Chestiunea e prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Ei vor plăti lunar acești bani, conform actului menționat.
    Acum, ei trebuie fie să plătească lunar 50% din salariul minim brut înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care puteau să angajeze persoane cu handicap și nu au făcută-o, fie să cumpere produse și servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unitățile protejate autorizate, în baza unor parteneriate.Practic, angajatorii nu vor mai putea alege una dintre aceste două variante, ei fiind nevoiți, din toamnă, să plătească lunar suma de bani, adică de două ori mai mult decât sunt obligați acum.
    Mai mult, în actul publicat luni se mai prevede și faptul că autoritățile și instituțiile publice, dar și alte persoanele juridice publice vor trebui să organizeze concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap – desigur, asta nu-i va împiedica pe aceștia din urmă să participe și la alte concursuri la aceste entități.
    Este important de menționat că această sumă se declară lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei de raportare, prin formularul 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”.